EBA欧洲银行-Guidelines-on-institutions-stress-testing-28EBA-GL-2018-0429_COR_RO_45页_686kb

报告摘要

Sumar Ghid EBA/GL/2018/04 privind Simulările de Criză ale Instituțiilor

1. Obligații de conformare și raportare

Statutul ghidului: Ghidul este emis în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 și are caracter de orientare. Autoritățile competente și instituțiile financiare trebuie să se conformeze și să integreze recomandările în practicile lor, inclusiv în cazul în care se aplică scenarii specifice.
Cerințe de raportare: Autoritățile competente trebuie să notifice EBA dacă se conformează sau nu ghidului până la o dată specificată. Notificările se trimit prin formular disponibil pe site-ul EBA, iar orice modificare în ceea ce privește conformitatea trebuie anunțată.

2. Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Scopul ghidului: Ghidul oferă cerințe organizatorice, metodologii și procese pentru efectuarea simulărilor de criză de către instituții, luând în considerare adecvarea capitalului și administrarea riscurilor.
Definiții cheie:
- Simulare de criză pentru solvabilitate: Evaluarea impactului scenariilor asupra poziției de capital.
- Simulare de criză pentru lichiditate: Evaluarea impactului asupra poziției de lichiditate.
- Simulare de criză de jos în sus: Simulări realizate de instituții pe baza propriilor modele și ipoteze, cu date de granularitate ridicată.
- Simulare de criză de sus în jos: Simulări realizate de autorități, bazate pe scenarii macroprudentiale, cu date agregate.
- Ipoteza unui bilanț static: Evaluarea impactului într-un context de bilanț constant și model de afaceri stabil.
- Ipoteza unui bilanț dinamic: Evaluarea impactului într-un context de schimbări ale bilanțului și a modelului de afaceri.
- Simulare de criză la nivellul portofoliului: Analiza impactului asupra unui portofoliu sau a mai multor portofolii.
- Analiza de sensibilitate: Măsurarea impactului unui factor de risc asupra capitalului sau lichidității.
- Analiza pe bază de scenarii: Evaluarea rezistenței instituției într-un scenariu specific, care include factori de risc interconectați.
- Simulare de criză în sens invers: Identificarea scenariilor care pot duce la un rezultat predefinit, cum ar fi neviabilitatea modelului de afaceri.
- Feedback-ul: Efectele de propagare ale unui șoc inițial asupra sistemului financiar.
- Severitatea scenariului: Gradul de deteriorare al scenariilor, exprimat în funcție de variabile macroeconomice și financiare.
- Plauzibilitatea scenariului: Măsura în care un scenariu este coerent cu realitatea economică actuală, sustenat de experiență anterioară și metode de simulare.
- Scenariu de ancorare: Scenariu stabilit de autorități ca standard de severitate pentru simulări.
- Agregarea datelor de risc: Colectarea și prelucrarea datelor de risc pentru a măsura performanța instituției în raport cu toleranța la risc.
- Infrastructura de date: Structuri și facilități pentru gestionarea datelor de risc, inclusiv tehnologie și calitatea datelor.

3. Punerea în aplicare

Data aplicării: Ghidul intră în vigoare pe 1 ianuarie 2019.
Abrogare: Ghidul EBA/GL/2018/04 abroge ghidul CEBS/GL32.
Programul de simulări de criză:
- Include tipurile de simulări, obiectivele, frecvența, mecanismele de administrare, domeniul de aplicare, infrastructura de date, detaliile metodologice și ipotezele.
- Se aplică atât instituțiilor individuale, cât și la nivel de grup, în conformitate cu politica de administrare a riscurilor centralizată.
- Trebuie inclusă în programul de simulare de criză și simulările în sens invers.
- Trebuie evaluat periodic, cel puțin anual, pentru a stabili eficacitatea și soliditatea.
- Include teste cantitative și calitative, precum și o analiză a feedback-ului primit de autorități.
- Documentarea trebuie să includă abordarea simulării, interconexiunile dintre solvabilitate și lichiditate, rolurile și responsabilitățile, procesele de proiectare și evaluare, și mecanismele de utilizare a rezultatelor.

4. Aspecte privind guvernanta simulărilor de criză

Aprobarea și supravegherea: Organul de conducere trebuie să aprobe și să supravegheze programul de simulare de criză.
Condiții pentru conducere:
- Trebuie să înțeleagă impactul evenimentelor de criză asupra profilului de risc.
- Să participe activ la discuții cu comitetele de simulare de criză, conducerea superioară sau consultanți externi.
- Să decidă asupra actiunilor de gestionare și să le discute cu autoritățile competente.
Implementarea: Programul trebuie derulat conform politicilor și procedurilor interne, cu atribuirea responsabilităților și alocarea resurselor necesare.
Documentarea: Toate elementele programului, inclusiv evaluarea, trebuie documentate și actualizate periodic.
Comunicarea: Programul trebuie comunicat în mod eficient la nivelul liniei de activitate și al conducerii pentru a promova cultura de risc și discuțiile privind riscurile existente și potențiale.

5. Infrastructura de date

Sustenarea programului: Instituțiile trebuie să asigure că programul este susținut de o infrastructură de date adecvată.
Agregarea datelor: Eforturi trebuie depuse pentru a respecta principiile de agregare a datelor de risc și raportare, conform recomandărilor Comitetului de la Basel.
Capacitatea de agregare: Instituțiile trebuie să fie în măsură să genereze date agregate pentru a răspunde la solicitări interne și externe.
Calitatea datelor: Datele trebuie să fie precise, fiabile, actualizate și adaptabile.
Automatizarea: Agregarea datelor trebuie realizată în mare parte automat, cu mecanisme solide de reconciliere și control.
Resurse alocate: Suficiente resurse umane, financiare și materiale trebuie alocate pentru dezvoltarea și menținerea infrastructurii de date.
Integrarea cu infrastructura IT globală: Infrastructura de date pentru simulări de criză trebuie integrată în cadrul infrastructurii globale de tehnologie a informației, cu atenție planificării continuității activității și a investițiilor pe termen lung.